Noul guvern va trebui sa gaseasca solutii reparatorii pentru un lung sir de legi declarate neconstitutionale si contrare normelor europene
O ultima evaluare a dezastrului legislativ produs de guvernul Boc se cifra, la sfarsitul anului trecut, la 9 miliarde de lei. Atat au costat statul sutele de mii de procese pierdute cu contribuabilii, din cauza legilor neconstitutionale sau contrare dreptului european. Intre timp suma a mai crescut. In Programul de Guvernare, actulul premier, Victor Ponta, promite „respectarea legilor, fara exceptii, fara derogari sau scuze” si „repararea inechitatilor sociale”. Noul guvern a luat deja primele masuri reparatorii pentru cele mai controversate legi ale guvernului Boc: cea privind reducerea salariilor bugetarilor si HG 735/2010 privind recalcularea pensiei. Ramane de vazut cum se va descurca si cu restul legilor aberante care au umplut rolul instantelor.
Seria ordonantelor de urgenta aberante adoptate de executivul Boc, cu incalcarea constanta si fara scrupule a principiilor de drept, a dus la sute de mii de procese ale caror costuri s-au transformat in arierate de miliarde de lei, care continua sa creasca. Acestea sunt datoriile statului fata de contribuabilii care au castigat procesele prin care solicitau suspendarea unor reglementari declarate neconstitutionale sau adoptate cu incalcarea normelor europene si restituirea unor sume percepute ilegal. Guvernul Boc are la activ si alte aberatii legislative generatoare de arierete, soldate cu nenumarate procese colective, cum sunt, de exemplu, taxa auto contrara normelor europene sau aplicarea retroactiva a TVA la drepturile de autor.
Practic, aceste reglementari au intrat intr-un cerc vicios in care guvernul Ponta trebuie sa gaseasca portite de iesire, daca isi va respecta promisiunile. Din acest cerc vicios nu se poate iesi decat prin respectarea legalitatii, pentru ca s-a dovedit ca orice act normativ ilegal trage dupa sine alte injustitii si ilegalitati, cum sunt amanarea repetata, prin ordonante de urgenta, a posibilitatii de a executa silit unele hotarari judecatoresti, inclusiv cele date de CEDO in materia proprietatii pentru ca statul nu are bani sa-si plateasca greselile.
Primele OUG-uri marca Ponta
Guvernul Ponta si-a asumat prin Programul de Guvernare, ca prioritati esentiale, „respectarea legilor, fara exceptii, fara derogari sau scuze” si „repararea inechitatilor sociale”. Primele masuri in acest sens au constat in reintregirea graduala a salariilor bugetarilor si sistarea perceperii cotei de asigurari de sanatate in cazul persoanelor care incaseaza pensii lunare mai mari de 740 de lei. In privinta pensionarilor, urmeaza, saptamana aceasta, pasul al doilea, dupa cum a promis Victor Ponta. Acesta consta in restituirea, in fiecare luna, a CAS-ului incasat „in mod gresit” de guvernele anterioare. Dupa cum a declarat noul premier, finalizarea acestui act normativ a intarziat o saptamana deoarece „multi dintre pensionari au apucat sa depuna actiuni in instanta impotriva Guvernului. Noi vrem sa gasim acel text de lege care sa le restituie toti banii luati ilegal oamenilor, dar sa evite, pe viitor, ca Guvernul sa piarda procesele, pentru ca atunci, practic, dam si banii inapoi, si pierdem si procesele”.
Ramane de vazut cum va proceda noul guvern si cu celelalte inechitati care au generat procese si ce solutii va gasi pentru punerea in executare a hotararilor judecatoresti prin care instantele au dispus restituirea sumelor percepute ilegal, constand in miliarde de euro.
Urgente legislative la cele doua Camere Pe data de 8 mai, si Legislativul a facut un tur de forta, adoptand mai multe legi cu puternic impact social, care au suscitat controverse in ultimul timp.
La Camera Deputatilor au fost adoptate mai multe reglementari indelung asteptate: Legea privind stergerea datoriilor functionarilor publici pusi sa returneze sporurile si alte drepturi incasate in baza contractelor sau acordurilor colective de munca in perioada 2008-2010 si Legea privind punerea in aplicare a Codului de Procedura Civila, care va intra in vigoare la 1 septembrie in loc de 1 iunie, cum prevazuse guvernul Boc in textul legii.
De asemenea, a trecut de votul final proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii notarilor publici, care reprezinta primul pas spre liberalizarea pietei notariale. Aceast proiect prevede ca, pentru unele acte notariale ce vor fi stabilite ulterior de Ministerul Justitiei, tarifele vor putea fi stabilite liber de catre parti, fara a le fi impuse tarifele minimale.
Tot pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor se afla si proiectul de lege privind taxarea marilor averi initiat de UNPR (taxa de solidaritate). Acesta prevede ca, pentru o perioada de 3 ani, cei care detin imobile, mijloace de transport terestru, aerian si naval a caror valoare insumata este mai mare de 900.000 de euro vor achita anual o taxa de solidaritate de 1,25% din valoarea acestor bunuri. Desi proiectul fusese deja adoptat pe articole pe 24 aprilie, acesta nu a intrat la vot final nici pe data de 8 mai. Insa este clar ca va trece curand deoarece, cu ocazia incheierii protocolului UNPR-USL de sustinere pentru investirea noului guvern, PSD a fost de acord sa sustina principala initiativa a UNPR, iar Victor Ponta a declarat ca este perfect compatibila cu politica PSD. Potrivit protocolului, termenul-limita pana la care trebuie sa fie indeplinit acest obiectiv este finalul acestei sesiuni parlamentare.
La Senat, graba a fost adoptarea asa-numitei legi a votului uninominal pur, care prevede ca in Parlament sa ajunga doar candidatii care au intrunit cel mai mare numar de voturi. Proiectul a eliminat anomalia din actuala lege, care, prin niste algoritmi complicati, permitea candidatilor cu un numar mic de voturi sa preia mandatul in defavoarea celor care au obtinut cele mai multe. Mai mult, dupa cum a declarat senatorul PSD Dan Sova, se are in vedere ca la Camera Deputatilor sa se elimine si conditia pragului electoral. De altfel, aceasta intentie putea fi anticipata deoarece tot in Protocolul semnat cu UNPR se prevede ca „ambele grupuri parlamentare vor sustine adoptarea unei legi electorale pe baza careia in viitorul Parlament sa acceada numai candidatii care castiga alegerile in colegiile in care s-au inscris”.
20 de proiecte de lege retrase de pe ordinea de zi
Tot printre printre primele masuri luate de noul guvern au fost retragerea de pe ordinea de zi a celor doua Camere ale Parlamentului a unor proiecte de lege emise de fostul executiv, urmand ca noii ministri sa analizeze actele normative si sa formuleze un punct de vedere asupra lor. La sedinta Camerei Deputatilor din data de 8 mai au fost retrimise la comisiile de specialitate, pentru un termen cuprins intre o saptamana si 30 de zile, in vederea formularii unui alt punct de vedere al Guvernului, 20 de proiecte de lege, printre care cele referitoare la modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cea privind organizarea si functionarea serviciilor sociale, modificarea si completarea OG nr.43/1997 privind regimul drumurilor sau propunerea legislativa pentru completarea Legii privind protejarea exploatatiilor agricole. De asemenea, a fost retrimis proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr.115/2011 privind stabilirea cadrului institutional si autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finantelor Publice, de a scoate la licitatie certificatele de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene. Inclusiv Raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati asupra scrisorii procurorului general Laura Codruta Kovesi, prin care se solicita formularea cererii de incepere a urmaririi penale fata de Borbely Laszlo a fost retrimis la comisii, pentru formularea unui nou punct de vedere al Guvernului.
Alte proiecte de lege controversate care au fost retrase sunt cel care prevede ca autovehiculele inmatriculate in alte state vor putea circula pe teritoriul Romaniei doar pentru 90 zile intr-un an, cel conform caruia tranzactiile imobiliare pot fi contestate in justitie in absenta certificatului energetic sau cel privind schimbarea modului de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei.
Alte prioritati legislative Alte intentii legislative vizeaza implementarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferentiata, in functie de performanta, a personalului din sistemul sanitar. Potrivit Programului de Guvernare, la capitolul sanatate vor interveni multe modificari legislative, incepand de la un nou proiect de lege a sanatatii pana elaborarea actelor normative privind functionarea sistemului de sanatate pentru anul 2013 in concordanta cu modificarile preconizate de noua lege; pregatirea conditiilor tehnice necesare reorganizarii sistemului de sanatate (costul pe act medical, clasificarea spitalelor pe nivele de competenta, planul national de paturi) etc.
Spre deosebire de guvernele anterioare, actualul executiv nu prea a adus vorba de Codul Fiscal, cu exceptia reducerii TVA la 9% pentru produsele de panificatie. Aceasta este mai mult decat o intentie, fiind considerata o prioritate. Insa ramane de vazut cum se vor intelege cu FMI, care nu recomanda niveluri speciale de TVA, dupa cum a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii Fondului in Romania.
