Termenul de “ graffiti “ , derivat al cuvantului italian “ graffito “ [inscriptie prin zgariere], se refera, in prezent, la toate desenele, formele de scriere si imaginile gravate pe peretii unor cladiri, pe suprafetele metrourilor, tramvaielor sau trenurilor. Este o miscare moderna, cu radacinile in antichitate, din Grecia Antica si din Imperiul Roman.
Desi in limba romana nu exista o traducere clara a acestui cuvant, este cunoscut faptul ca provine din limba italiana, de la singularul substantivului “ graffito “ [ zgariere ]. La randul sau, acest substantiv are radacinile in limba greaca, in verbul “ graphein “, care semnifica “ a scrie “.
2. Istoric
In perioada antica, a Imperiului Roman, termenul se referea la zgarieturile si inscriptiile de pe morminte sau pereti, mai ales in Catacombele Romei. Ulterior, prin evolutia sensului termenului, a evoluat si felul in care oamenii scrijeleau cuvintele si desenele. Urme ale graffitiului timpuriu au fost descoperite nu numai la italieni, ci si in Guatemala, realizate de vechii mayasi, dar si in Irlanda, acestea fiind operele vikingilor.
3.Nasterea fenomenului modern
Graffitiul actual a luat nastere pe strazile din New York, SUA, prin semnaturile de pe pereti ale unui asa numit “ Taki 183”. Acesta folosea acest pseudonim, impreuna cu numarul strazii pe care locuia, desi s-a aflat ulterior si numele sau real : Demetrius. Din 1971 pana in prezent tehnica a evoluat considerabil, ajungandu-se la realizarea unor desene din numeroase culori, intr-un timp relativ scurt.
4. Arta stradala
Pereti terni, de culoare gri, fatade erodate de apa, vant si vreme, acoperite de culori vii, amestecate – arta stradala prin intermediul graffitiului. Din 1990, anul in care miscarea a inceput sa ia amploare si in Romania, zidurile, garniturile de metrouri si trenuri vechi au prins culoare, in diferite forme. Acestea reprezinta arta stradala, sub sigla graffitiului.
5. Perceptie
Linia de granita pe care oamenii o plaseaza intre arta si vandalism este foarte subtire. Daca, de exemplu, pe o cladire in paragina, un artist graffiti isi expune un desen, fara acordul in prealabil al celui care detine acea cladire, este considerat vandalism. Daca, acelasi artist isi expune acelasi desen, insa cu acordul proprietarului, oamenii o considera arta. Graffitiul, fie el in forma de taguri, fie sub forma de desene elaborate, reprezinta o forma de arta, pentru ca numai cei cu un talent aparte le pot realiza.
6.Terminologie
Grafferii folosesc un limbaj de jargon, cu termeni proveniti din limba engleza, fiecare avand cate un sens anume. Ca de exemplu, cea mai simpla forma de graffiti, dar si cea incipienta, este tagul, adica numele ales de graffer pentru a isi ascunde adevarata identitate si pentru a se semna. De la cea mai simpla forma, tagul poate evolua catre piece, burner, etc., care reprezinta o adevarata capodopera, cu multe forme, efecte si culori. De asemenea, incepatorii, aspirantii si cei mai mici sunt denumiti de catre grafferii cu experienta “ toy “.
7.Legal vs. ilegal
Aceasta forma de arta a fost intotdeauna situata la limita dintre legal si ilegal. Cand desenul este dat cu scop de decorare, infrumusetare, refacere, etc., insa controlata, este o forma legala de exprimare. Cand insa sunt intrecute limitele sferei legale, si se ajunge la desene pe metrouri, noaptea, pe tramvaie si pe alte spatii nedestinate, se trece in sfera ilegalitatii, care se pedepseste conform legii, in cazul in care esti prins.
8. Materiale folosite
De obicei, grafferii folosesc sprayuri ( canuri ), markere, de diferite dimensiuni si culori, stickere cu tagul, acid sulfuric, etc. Desi este o indeletnicire aflata la limita intre legal si ilegal, exista magazine de profil care se ocupa de comercializarea tuturor materialelor corespunzatoare.
9.In Romania
In spatiul mioritic, primul festival international destinat acestui curent a avut loc in anul 2011, la Timisoara, care s-a transformat pentru cateva zile in orasul artei stradale. Este primul eveniment de acest tip si de asemenea anvergura care a avut loc in Romania, cu peste 100 de locatii si 30000 de metri patrati amenajati, pregatiti pentru arta. Au participat 73 de grafferi, dintre care 4 elvetieni, 3 germani si 66 romani, care au folosit in total 2000 de sprayuri.
10. In concluzie
Graffitiul nu este nicidecum menit sa distruga, sa vandalizeze, asa cum se vehiculeaza peste tot in lume, prin intermediul mediei. Graffitiul este o forma de exprimare si de transpunere in real a imaginatiei bogate a celui care realizeaza un anume desen. Desenele graffiti au, in cele mai multe dintre cazuri, mai ales in spatiul din afara Romaniei, rolul de a infrumuseta si de a estompa tristetea unor pereti terni sau unor cladiri in paragina. Daca viziunea oamenilor ar fi mai putin limitata, am putea trece pe langa opera unui artist graffiti, opera plina de culoare si imaginatie, si am putea zambi, atrasi fiind de culorile vii si numeroase, fara sa tinem cont de prejudecati.
