Fracturile

Clasificare

1. In functie de gradul rupturii:

– Fractura completa – ruptura totala a osului – frecventa la oasele lungi (femur, radius, humerus);

– Fractura incompleta (fisura osoasa) – osul este doar fisurat – frecventa la oasele late.

2. In functie de sanatatea osului de dinaintea fracturii:

– fractura pe os sanatos anterior apare frecvent dupa traumatisme, caderi de la inaltime, caderi pe gheata

– fractura pe os patologic (afectat de osteoporoza, tumori, infectii osoase). De obicei sunt fracturi spontane sau formate in urma unor miscari obisnuite precum sculatul din pat si mers (ex. fractura de sold in osteoporoza).

3. In functie de linia fracturii:

– fracturi simple sau

– fracturi cominutive (zdrobirea osului in mai multe bucati).

4. In functie de afectarea pielii putem vorbi de:

– fracturi inchise,

– fracturi deschise (osul iese la suprafata strapungand tesuturile si pielea). In acest caz riscul de infectii este foarte mare.

5. In functie de planul in care se afla fractura:

– cu deplasare a capetelor osoase din planul fiziologic. In acest caz se face reducerea fracturii, fie chirurgical, fie manual. Aceasta manevra este necesara pentru consolidarea osoasa corecta. Capetele osoase fracturate trebuie puse cap la cap pentru o consolidare corecta.

– fara deplasare: aceasta situatie este mai simpla si nu necesita reducere.

Manifestarile clinice

Fractura este insotita de o durere acuta si violenta la nivelul osului fracturat. Daca capatul osos fracturat afecteaza un vas de sange se poate forma un hematom (acumulare de sange). Toate fracturile se insotesc de edem si tumefactie (umflarea zonei afectate), de asemeni si de impotenta functionala (pacientul nu poate misca membrul afectat).

Investigatiile paraclinice

Diagnosticul de certitudine in cazul fracturilor este dat de radiografia osoasa. Ea se efectueaza inainte si dupa aproximativ o luna pentru a observa consolidarea osoasa. O fractura genereaza un sindrom inflamator in corp (febra, durere, inflamatie), reflectat si in analizele de sange (leucocitele crescute, VSH-ul mare).

Tratament

– Majoritatea fracturilor, mai ales fracturile membrelor, se imobilizeaza cu aparat gipsat pentru a da posibilitatea osului sa se refaca corect.

– Calusul este osul nou format in locul fracturii. Acest lucru se realizeaza in aproximativ 30 de zile.

– Fractura de coasta nu se imobilizeaza in aparat gipsat. Ea se poate reface si fara acesta. In plus, gipsul ar face imposibile respiratiile.

– Nici fracturile oaselor de bazin nu se pun in aparat gipsat, repaosul la pat este suficient pentru consolidarea acestor fracturi.

– Tratamentul antialgic si antiinflamator de tip metamizol (algocalmin), piroxicam, celecoxibum.

– In cazul fracturilor patologice se va trata boala de baza. Reluarea miscarilor dupa o fractura se va face treptat cu kinetoterapie si eventual fizioterapie acolo unde este cazul deoarece fracturile care necesita imobilizare la pat se asociaza si cu o hipotrofie musculara (atrofierea muschilor).

– Unele fracturi au nevoie pe langa aparat gipsat si de folosirea unor tije sustinute de suruburi sau de inlocuirea capului femural cu un material biocompatibil. Acest lucru este stabilit de medicul ortoped.

Sfaturi generale pentru pacient

Daca banuiti ca poate exista o fractura, dupa o cadere / lovitura, nu ezitati sa va adresati medicului ortoped sau traumatolog.

Principiul in fracturi este imobilizarea fracturii pentru consolidarea corecta a capetelor osoase.

Pe perioada refacerii calusului osos consumati fructe, legume, hidratati-va corespunzator si mai ales folositi o dieta bogata in calciu (lapte, branzeturi). La indicatia medicului puteti folosi si suplimente alimentare pe baza de calciu si vitamina D.

Imobilizarile prelungite la pat, dupa fracturi, sunt insotite adesea de o stare depresiva (pacientul se obisnuieste greu cu ideea ca nu poate merge sau nu poate folosi membrul afectat o perioada mai lunga). Daca sesizati acest lucru adresati-va medicului psihiatru sau psihologului dvs.

Dupa consolidarea fracturii nu ezitati sa faceti miscare, bineinteles sub indrumarea unui kinetoterapeut.

Copyright © Reteaua Medicala: Articolul se afla sub protectia drepturilor de autor.

You may also like...