“Academia Romana si avatarurile unei editii fundamentaleEu cred in viitorul culturii romanesti, mai mult decat in viitorul culturii europene.” (Mircea Eliade)

Academia Romana a lansat la sarbatorirea a 155 de ani de la nasterea intaiului mucenic al spiritului romanesc (G.Hagiu), cel ce a visat pururea in limba romana, primul volum de manuscrise facsimilate ale poetului.

Acesta-editat in format mare, constituie urmarea reluarii de catre forumul academic national al acelui proiect monumental interbelic de clasificar si publicare a manuscriselor eminesciene. Proiectul a fost conceput initial in perioada interbelica, de un grup de cercetatori eminescologi, aprtinand unor generatii diferite, dar care au stiut a coopera pe taramul istoriei literare, pentru a putea realiza, asa cum isi amintea academicianul Perpessicius, acea fabuloasa munca de arheolog al textelor, capabile sa restaureze in mintea contemporanilor , icoana unui suflet si a unui destin.

In anii 30, unul dintre principalii coordonatori ai operei eminesciene, mentorul Vietii Romanesti, G.Ibraileanu vorbea despre necesitatea crearii unei Catedre Eminescu, cu ajutorul careia campul literelor romanesti se putea inbogatii cu o zestre spirituala , comparabila cu aceea pe care Dante o reprezinta pentru universul italic.

In acelasi timp, Nicolae Iorga, intr-una din conferintele sale de la Ateneu,din 1934, releva faptul , putin luat in seama de societatea timpului, ca spiritualitatea eminesciana, dincolo de cliseele la care a fost supusa adesea , a ramas fidela imaginii carturarului, dublat de filozof.

George Calinescu, in cartea sa consacrata vietii lui Mihai Eminescu, amintea ca , indiferent de modul de perceptie al mesajului poetic eminescian, ceea ce este fundamental ramane capacitatea infinita de regenerare a logosului, vazut ca o intrupare a sacralitatii(v. Avatarii faraonului Tla). Mai tarziu, la sfarsitul anilor 60, Constantin Noica a reluat ideea editarii manuscriselor, insa initiativa sa nu a avut efectul dorit , ea intampinand inertia autoritatilor, soldandu-se la mijlocul anilor 80 cu un verdict negativ.

Singurul care a incercat sa continue si sa dezvolte titanicul proiect imaginat de Perspessicius, a fost editorul si clasicistul Petru Cretia, cel care a reusit sa coaguleze in jurul sau, o solida echipa de cercetatori devotati misiunii lasate de predecesori. Manuscrisele eminesciene-pastrate de Titu Maiorescu, dupa moartea poetului si donate Academiei Romane in 1902-au fost legate in 45 de caiete, neavand o cronologie stricta si fiind lipsite de o clara succesiune tematica, asa cum isi dorise Dimitrie Caracostea, inca din anii 40.

Caietele, reproduse si descifrate in editii succesive,timp de un veac au devenit parte integranta a tezaurului bibliotecii Academiei Romane(planul editorial actual cuprinde 23 de volume).

In ultimele doua, vor fi facsimilate corespondenta lui Mihai Eminescu apartinand arhivei Gratiella si Vasile Grigorcea.La acestea se adauga alte manuscrise existente in arhivele statului din Iasi si Bucuresti,cat si la biblioteca Centrala Universitara din Iasi.

Primul volum a aparut la editura enciclopedica , tiparit la regia autonoma Monitorul Oficial intr-o editie de lux si este insotit de un cd.In cuprinsul lui se regasesc selectii ale poetului din perioada ieseana(1866-1878): fragmente din piese de teatru, traduceri, publicistica, cronica dramatica, dictionar de rime.

Printre poemele inserate figureaza :Mortuaest, Calin Nebunul, Scrisoarea a II-a,Calin file de poveste si Atat de frageda. Cartea dbuteaza cu doua portrete ale poetului, urmate de o prefata a lui Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, si cu un fragment din volumul Introducere la miracolulul eminesciande C. Noica.

El se incheie cu notele structurate cu acribie filologica de Gabriel Strempel, director general al bibliotecii,avand planul editorial detaliat pe spatiul celor 23 de volume, sub indrumarea Gabrielei Dumitrescu, sef-serviciu manuscrise carte rara, in cadrul aceleiasi biblioteci;viziunea grafica si coperta volumului apartine graficianului Mircia Dumitrescu.

La aceasta manifestare au luat parte o serie de personalitati culturale si politice din vechiul si noul decor parlamentar:academician Razvan Theodorescu, Victor Opaschi, Marcel Popa, ministrul culturii si cultelor doamna Mona Musca, Eugen Simion, Gabriel Tepelea ,domnul Petre Roman precum si fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu.