Un EKG sau o electrocardiograma este o investigatie non-invaziva, ce presupune masurarea activitatii electrice a inimii, efectuata adesea inclusiv ca parte a unui control cardiologic de rutina. Cu ajutorul sau se pot obtine informatii importante despre ritmul cardiac, frecventa si regularitatea batailor inimii si se pot evidentia diverse probleme legate de structura si functia inimii.[1] Care sunt cateva dintre probleme de sanatate ce pot fi identificate cu ajutorul unui EKG vei descoperi in randurile de mai jos.

Tulburarile de ritm cardiac

Una dintre problemele de sanatate depistate cu ajutorul EKG-ului este reprezentata de tulburarile de ritm cardiac sau de aritmii. Ele apar atunci cand impulsurile electrice ce coordoneaza bataile inimii nu mai functioneaza asa cum ar trebui, cauzand tahicardie (inima bate prea repede), bradicardie (inima bate prea incet) sau un ritm cardiac neregulat. 

In functie de tipul de aritmie despre care este vorba, este posibil sa nu apara niciun simptom. Exista insa si tulburari de ritm cardiac care se manifesta prin semne si simptome suficient de severe pentru a-ti afecta calitatea vietii ori care, in unele cazuri, iti pot pune viata in pericol. Pentru confirmarea diagnosticului si identificarea cauzei aritmiei se pot efectua, pe langa EKG, si alte investigatii. Daca se doreste, de exemplu, monitorizarea activitatii inimii pentru o perioada mai indelungata, se poate recurge la inregistrarea ritmului cardiac cu ajutorul unui monitor Holter sau a unui dispozitiv numit loop recorder. Ecocardiografia si testul de efort sau de stres sunt alte investigatii la care se poate apela pentru a confirma rezultatele unui EKG anormal.[2]

Stenozarea vaselor de sange 

Un EKG anormal mai poate reprezenta o indicatie a faptului ca la nivelul arterelor s-au format depozite de grasimi, colesterol si alte substante, numite placi de aterom. Acestea sunt responsabile de ingustarea sau stenoza vaselor de sange si de reducerea fluxului sangvin catre inima si alte parti ale corpului si pot duce la aparitia unor complicatii grave, cum ar fi infarctul miocardic ori accidentul vascular cerebral. 

In functie de ce zona a corpului este afectata, aceasta problema poate purta diverse denumiri, inclusiv boala coronariana, boala arteriala periferica sau boala arterelor carotide. Daca, in urma unui EKG anormal, medicul are motive sa suspecteze exista unei astfel de afectiuni, poate recomanda efectuarea unor investigatii suplimentare. Care vor fi acestea depinde de ce artere sunt afectate. De exemplu, in cazul in care este suspectata existenta unei probleme la nivelul arterelor coronare, se poate recurge la o investigatie numita coronarografie sau angiografie coronariana.[5] Daca vrei sa afli mai multe informatii despre ce presupune o coronarografie, poti gasi video-uri ce o explica pas cu pas. 

Infarctul miocardic 

Numit si atac de cord, infarctul miocardic este o urgenta medicala ce apare atunci cand alimentarea cu sange a inimii este oprita brusc, de obicei din cauza un cheag de sange. Este foarte important sa ajungi la spital cat mai repede posibil. Una dintre primele investigatii la care se va apela in astfel de cazuri este chiar electrocardiograma. Nu doar ca ajuta la confirmarea diagnosticului, ci le permite medicilor sa stabileasca si ce tip de atac de cord ai suferit, informatie esentiala pentru alegerea celei mai bune metode de tratament.[3] 

In acelasi timp, este si una dintre investigatiile cu ajutorul careia poate fi detectat un infarct miocardic silentios, adica un atac de cord ce se produce fara simptome pe care le-ai putea observa si recunoaste la momentul respectiv.[4]

Rezultatele anormale ale EKG-ului pot indica exista mai multor probleme de sanatate, unele dintre ele suficient de grave pentru a-ti pune viata in pericol. Singurul care poate interpreta rezultatele unei astfel de investigatii si care te poate ajuta sa afli ce probleme de sanatate ai si daca este sau nu necesar un tratament anume este insa medicul. 

Bibliografie: 

  1. „Electrocardiogram (ECG)”, NHS, 2023, www.nhs.uk/conditions/electrocardiogram/. Accessed 10 Apr. 2023.
  2. „Heart Arrhythmia”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-arrhythmia/symptoms-causes/syc-20350668. Accessed 10 Apr. 2023.
  3. „Heart Attack”, NHS, 2023, www.nhs.uk/conditions/heart-attack/. Accessed 10 Apr. 2023.
  4. „Silent Heart Attack: What Are the Risks?”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-attack/expert-answers/silent-heart-attack/faq-20057777. Accessed 10 Apr. 2023.
  5. „What Is Atherosclerosis?”, NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis. Accessed 10 Apr. 2023.