Informatiile gresite despre cel mai recent razboi Israel-Hamas prospera pe platformele de socializare, unde inregistrarile video denaturate, traducerile gresite si falsurile de-a dreptul indeparteaza adesea relatarile reale despre conflict.
In ultimele saptamani, utilizatorii au sustinut afirmatii false ca „actorii de criza” pun in scena scene de carnagiu si ca puscasii marini americani inunda pentru a lupta la sol in Gaza.
REVENTIUNE: Un videoclip arata un artist de machiaj care aplica murdarie si sange fals unei fete pe o targa, demonstrand ca oamenii din Gaza prefac rani in ultimul razboi Israel-Hamas.
FAPTE: Videoclipul este filmare din culise dintr-un scurtmetraj realizat in Liban si nu a fost facut pentru a induce in eroare oamenii, a confirmat regizorul pentru The Associated Press.
In ultimele saptamani, utilizatorii retelelor de socializare au denaturat in mod repetat videoclipuri pentru a acuza in mod fals palestinienii ca sunt „actori de criza” in razboi, ca parte a unei teorii a conspiratiei numita „Pallywood”.
In cel mai recent exemplu, oamenii impartasesc un clip care incepe cu un copil care pare a fi ranit fiind tratat pe o targa, in timp ce protestatarii flutura steaguri palestiniene. Pe masura ce videoclipul continua, totusi, un artist de machiaj poate fi vazut aplicand machiaj fetei pentru a infatisa sangele si ranile, iar copilul zambeste camerei.
Videoclipul a fost distribuit pe mai multe platforme de socializare, inclusiv pe X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, sustinand ca arata modul in care palestinienii „falsifica rani”.
- Acoperire completa a razboiului Israel-Hamas
„Palestinienii pacalesc mass-media internationala si opinia publica. NU CADA”, se arata intr-o postare pe X, care a strans peste 10.000 de aprecieri. „Pallywood este distrus din nou”.
Cu toate acestea, videoclipul este de fapt filmari din culise ale unui scurtmetraj. Regizorul, Mahmoud Ramzi, a incarcat pentru prima data filmul propriu-zis, „The Reality”, pe contul sau de Instagram pe 28 octombrie. In mod clar, filmul nu este destinat sa arate ca o filmare reala a conflictului.
Ramzi a confirmat pentru The Associated Press ca scurtmetrajul a fost filmat in Liban si a spus ca este pentru a arata „durerea pe care a indurat-o oamenii din Gaza”.
„Nu a fost filmat pentru a induce oamenii in eroare sau pentru a fabrica vreun adevar, pentru ca ceea ce se intampla in Gaza nu are nevoie de nicio forma de fabricatie, videoclipurile sunt peste tot in mass-media”, a scris Ramzi intr-un mesaj pe Instagram.
Imaginile din culise au fost postate pe Instagram pe 29 octombrie de un actor, Rami Jardali. „Realitate in culise”, se arata intr-o versiune tradusa a legendei pe Instagram.
Ramzi a distribuit si un videoclip pe povestea sa de Instagram, in care respinge afirmatiile false. Videoclipul afirma ca filmul arata „suferinta oamenilor din Gaza, dar intr-un mod artistic”.
REVENTIUNE: Un colaj de noua imagini prezinta acelasi „actor de criza” palestinian care se preface a fi un pacient ranit, un cadavru si altii in razboiul Israel-Hamas in curs.
FAPTE: Nu toate fotografiile arata acelasi barbat. Persoana care pare sa se preface a fi o victima moarta a razboiului este de fapt un copil thailandez care poarta un costum de Halloween anul trecut. Pacientul ranit este de fapt un baiat palestinian de 16 ani care si-a pierdut un picior in Cisiordania in timpul verii.
Utilizatorii retelelor de socializare sustin ca colajul dovedeste ca palestinienii falsifica gravitatea situatiei din Gaza.
Cele mai multe dintre cele noua imagini din postare arata un barbat imbracat in diferite tinute, cu legendele variind de la „luptatorul pentru libertate” la „idolul american”.
In centrul colajului se afla o imagine a unei persoane infasurate din cap pana in picioare intr-un cearsaf alb, dar asezat in pozitie verticala si privind un telefon in maini. Textul de pe fotografie scrie „cadavrul reinviat”.
Imaginea din stanga arata un barbat cu ochii inchisi intins pe o targa de spital, cu senzori electronici atasati la pieptul gol, in timp ce personalul medical il ingrijeste. Textul de pe acea fotografie spune: „Pacient rezistent”.
„Acesta este un razboi de dezinformare. Nu va inselati. Propaganda este reala”, a scris un utilizator de Instagram care a distribuit colajul. “Intrebati-va: de ce au nevoie? .Pallywood .Gaza .FreePalestine de la .Hamas.”
Dar nu toate fotografiile din montaj arata aceeasi persoana.
De exemplu, fotografia „cadavrului reinviat” a fost postata initial pe 29 octombrie 2022, pe Facebook, de o femeie din Thailanda.
Postarea a inclus si alte fotografii cu cei doi fii ai ei imbracati in morti de Halloween. Un post de stiri local a impartasit si fotografiile mamei pe Facebook, mentionand intr-o postare scrisa in limba thailandeza ca perechea a ocupat locul trei la concursul de costume de la un centru comercial din Nakhon Ratchasima, un oras important din nord-estul tarii.
In ceea ce priveste imaginea „pacientului rezistent” din colaj, este de fapt o fotografie a unui adolescent palestinian ranit cu cateva luni inainte ca cel mai recent razboi cu Israel sa izbucneasca la inceputul lunii octombrie.
Mohammed Zendiq, in varsta de 16 ani, i s-a amputat piciorul in urma ciocnirilor din iulie dintr-o tabara de refugiati din Cisiordania, potrivit unui raport din 25 august al Miscarii de Solidaritate Internationala, un grup condus de palestinieni.
Locuitorul din Gaza, care nu a raspuns la mesajele care solicita comentarii, se descrie ca artist pe pagina sa de YouTube si a postat in mod regulat imagini si videoclipuri cu el insusi in timpul razboiului in desfasurare pe conturile sale de Facebook, Instagram si alte retele de socializare.
REVENTIE: Un videoclip arata ca presedintele rus Vladimir Putin a anuntat ca Rusia va trimite „ajutor Palestinei”.
FAPTE: Videoclipul este din 2021 si il arata pe Putin vorbind despre infrangerea nazismului la parada militara a Rusiei de Ziua Victoriei. Rusia a emis pana acum critici atent calibrate la adresa ambelor parti in razboiul Israel-Hamas.
De la inceputul conflictului in octombrie, utilizatorii retelelor de socializare au impartasit in mod repetat afirmatii false despre comentariile liderilor straini cu privire la razboi.
In ultima instanta, utilizatorii distribuie vechiul videoclip cu Putin vorbind in rusa pe un podium, alaturi de clipuri ale unei parade cu echipamente si personal militar.
„Putin a anuntat ca Rusia va ajuta in mod deschis Palestina”, se arata in legenda care se suprapune imaginilor care circula online.
Cu toate acestea, filmarea, din mai 2021, il arata pe Putin vorbind la parada militara anuala de Ziua Victoriei din Piata Rosie din Moscova, care marcheaza aniversarea sfarsitului celui de-al Doilea Razboi Mondial. Transmisiunea integrala poate fi vazuta intr-o postare pe YouTube.
O transcriere a discursului integral publicat de agentia de presa rusa Tass arata ca Putin a vorbit despre infrangerea nazismului in cel de-al Doilea Razboi Mondial, in timp ce avertizeaza ca convingerile naziste raman puternice. El nu a mentionat conflictul actual din Orientul Mijlociu.
Anna Borshchevskaya, cercetator senior la Institutul Washington si expert in politica externa a Rusiei fata de Orientul Mijlociu, a confirmat ca Putin spune in videoclip: „Glorie invingatorilor”.
Borshchevskaya a adaugat ca Putin a depus eforturi istorice pentru a construi relatii bune cu Israelul, dar conducerea Hamas a efectuat vizite repetate si la Moscova.
„Putin s-a pozitionat intotdeauna ca cineva care poate vorbi cu toate partile”, a declarat Borshchevskaya pentru AP.
Putin nu a facut nicio afirmatie explicita cu privire la pozitia Rusiei fata de razboiul Israel-Hamas, desi a declarat public la inceputul lunii octombrie ca Moscova ar putea juca rolul de mediator.
Liderul rus a condamnat atacul din 7 octombrie al militantilor Hamas, dar a avertizat, in acelasi timp, Israelul impotriva blocarii Fasiei Gaza, a raportat AP.
REVENTIE: Un videoclip arata un soldat aruncat la pamant in timp ce un atac aerian loveste un tanc israelian.
FAPTE: Imaginile sunt generate de computer si au fost preluate din trailerul unui joc video numit Squad.
Videoclipul, care circula pe X, platforma cunoscuta anterior sub numele de Twitter, pare sa arate un soldat mergand printre vehicule militare. In timp ce un vehicul blindat vine in stanga lui, el flutura cu mana si spune: „Lasa-l sa treaca”, inainte ca un atac aerian sa loveasca vehiculul si soldatul sa fie aruncat la pamant.
Un utilizator a distribuit videoclipul cu titlul „Scena distrugerii unui tanc israelian in atacul Hamas”.
O alta postare pe X a aceluiasi videoclip cu o legenda similara in urdu a avut peste 18.000 de aprecieri.
Dar clipul este identic cu scenele initiale ale trailerului lansat pentru o actualizare a jocului de impuscaturi la persoana intai Squad in decembrie 2022.
Offworld Industries, dezvoltatorul jocului care face Squad, nu a raspuns imediat unei solicitari de comentarii.
Aceasta nu este prima data cand clipuri ale jocurilor video sunt denaturate ca fiind un razboi din viata reala. Videoclipul jocului de simulare militara Arma 3 a fost distribuit atat ca filmari ale celui mai recent conflict din Orientul Mijlociu, cat si ale razboiului din Ucraina.
REVENTIUNE: Mitingurile pro-palestiniene de la Universitatea din California, Los Angeles si Universitatea din Pennsylvania au cerut „genocid evreiesc”.
FAPTE: Scandatia rostita in videoclipurile recente ale demonstratiilor este denaturata. Protestatarii nu spun „Vrem genocid evreiesc”, ci „Israel, te acuzam de genocid”. Expertii si sustinatorii spun ca este un refren tipic auzit la mitingurile pro-palestiniene.
Un videoclip cu subtitrare gresita arata un grup de oameni scandand sloganuri de protest in timp ce marsaluiau prin campusul UCLA.
„In UCLA, sute de studenti scandand: „Israel, Israel, nu te poti ascunde, vrem genocidul evreiesc””, a scris un utilizator de Instagram intr-o postare in care a distribuit videoclipul. „Aceasta nu este Germania anilor 1930, este in Los Angeles, 26 octombrie 2023!”
„Studentii @uofpenn s-au adunat scandand „Vrem genocidul evreiesc” „exista o singura solutie” cu referire la „solutia finala” a nazistilor”, a scris un utilizator de Instagram care a distribuit clipul intr-o postare. „Poate ca nu a existat vreodata vreodata un moment mai periculos pentru a fi student evreu, deoarece antisemitismul continua sa creasca ca boala”.
Dar scandarile anti-israeliene sunt citate gresit, spun grupurile evreiesti si pro-palestiniene.
Protestatarii scandeaza, de fapt, „Israel, Israel, nu te poti ascunde: te acuzam de genocid”, a confirmat Liga Anti-Defaimare, care se pronunta frecvent impotriva antisemitismului si extremismului, intr-un e-mail din 31 octombrie.
Este un refren familiar la mitingurile anti-Israel, dar versiuni care nu au legatura cu Israelul sunt auzite si la alte proteste, a remarcat grupul evreiesc din New York pe o pagina de pe pagina sa web care dezminti informatiile false despre conflictul in curs.
Penn Students Against the Occupation, care a organizat mitingul Penn, a respins afirmatiile drept „dezinformare flagranta” intr-o declaratie postata pe Instagram.
Cantarile de la UCLA au fost citate gresit in mod similar, a spus universitatea pe o pagina web care corecteaza informatiile gresite legate de evenimentele din campus.
Dan Gold, care conduce Hillel UCLA, o importanta organizatie evreiasca din campus, a remarcat ca organizatia sa a chemat mitingul pentru retorica sa daunatoare in declaratiile sale publice.
Dar el a observat personal protestul si a confirmat ca nu a existat un apel direct pentru exterminarea evreilor.
REVENTIUNE: Un anunt pentru magazinul britanic Marks & Spencer arata un steag palestinian care arde intr-un semineu.
FAPTE: Imaginea arata palarii de hartie rosii, verzi si argintii — purtate in mod traditional la cinele britanice de Craciun — ardand intr-un semineu. Este o extragere dintr-o reclama de Craciun filmata in august, care a fost menita sa ilustreze „in mod jucaus” cum oamenii nu se bucura de unele traditii de Craciun, inclusiv de a imbraca palariile.
Insa imaginea, pe care compania a eliminat-o din conturile sale de pe retelele de socializare dupa ce a aparut problema, era menita sa bata joc de traditia britanica de Craciun, nu de palestinieni nefericiti, a scris Marks & Spencer intr-o declaratie distribuita pe site-urile sale de socializare pe 1 noiembrie. .
„Astazi am distribuit o imagine extrasa din anuntul nostru pentru imbracaminte si casa de Craciun, care a fost inregistrat in august”, se arata in comunicat. „Aratau palarii traditionale, festive, de culoare rosie, verde si argintie pentru petrecere de Craciun intr-un gratar. In timp ce intentia a fost de a arata in mod jucaus ca unor oameni pur si simplu nu le place sa poarte palarii de hartie de Craciun in timpul sarbatorilor, am eliminat postarea. feedback-ul urmator si ne cerem scuze pentru orice vatamare neintentionata cauzata.”
Intr-o legenda a postarii pe Instagram, stearsa de atunci, Marks & Spencer a scris: „De Craciun, fa doar ceea ce iti place, cum ar fi sa spui nu palariilor de hartie (desi, daca suntem sinceri, suntem partiali). Sentimentul are ecou in versiunea finala a reclamei, care prezinta expertul in moda „Queer Eye” Tan France, cantareata Sophie Ellis Bextor si actorii Zawe Ashton si Hannah Waddingham.
Cel mai recent razboi Israel-Hamas a inceput pe 7 octombrie, dupa ce Hamas a lansat o incursiune mortala in orasele din sudul Israelului — la mai bine de o luna dupa ce a fost filmata reclama Marks & Spencer.
