Mii de spanioli se bat cu politia.

Motivul? Criza economica. Demonstrantii (majoritatea tineri) vor sa primeasca in continuare bani gratis de la stat. Iar statul nu mai are. In plus, protestatarilor nu le convine ca guvernul spaniol a taiat drepturile angajatilor si le-a dat patronilor libertatea sa-i concedieze mai usor. Cica asta ar fi, zic ei, capitalism salbatic si dictatura patronilor.

Eu zic insa ca se inseala! Eu zic ca dezastrul economic e abia la inceput, criza nici vorba sa se termine, iar de dictatura – or sa aiba ocazia sa vada cu adevarat ce-i aia.

Si ei, si romanii, si grecii, si francezii, si multi altii.

Falimentul Spaniei.

Spania e a patra economie ca marime din zona euro. PIB-ul Spaniei este 11% din PIB-ul european. Pentru comparatie: Grecia, Irlanda si Portugalia la un loc, nu reprezinte decat 6% din PIB-ul zonei euro (adica jumatate cat Spania). Prabusirea Greciei, hai sa zicem ca mai putea fi absorbita printr-un efort al Germaniei. Dar Spania este prea mare!

Iata cateva cifre despre Spania:

Venituri bugetare: 545.2 miliarde USD. exporturi: doar 330.6 miliarde USD! cheltuieli bugetare: 675.9 miliarde USD. șomaj: 21.7%. datorie externa: 2.570 miliarde USD. 2008-2012: incasarile din taxe au scazut cu 68 de miliarde USD (56 mld euro).

Cifrele de mai sus sunt destul de clare: ele arata ca Spania e practic in faliment. Tot mai putini sunt cei care produc bani; in schimb, toata lumea consuma intr-o veselie! Firmele spaniole fie au inchis portile, fie s-au mutat in tari cu taxe mai mici, fie nu s-au mutat, dar refuza sa mai plateasca taxe. Si lucreaza la negru (cu emigranti romani).

Uniunea Europeana se prabuseste. Se naste Imperiul European.

E un lucru care se intampla in toata Europa (ba chiar si in SUA) – si desigur si in Romania. De la inceputul crizei, evaziunea fiscala a explodat. Iar motivul exploziei e simplu: nici un patron nu mai are chef sa dea bani statului, pentru ca banii se duc pe pomeni populiste, denumite “solidaritate” si “protectie” sociala.

Iar multumita globalizarii, firmele nu mai sunt legate de o tara si de un popor anume: in prezent, le este foarte simplu sa se mute acolo unde le convine – China, Hong Kong, Singapore, Cipru, Letonia, Bulgaria, Seychelles etc. E plina lumea de paradisuri fiscale, iar datorita internetului, a devenit foarte simplu sa-ti vinzi marfa la celalalt capat al pamantului.

Iar fara banii firmelor, statele sunt terminate. In acest moment, nu patronii sunt cei care trebuie sa obtina bunavointa guvernelor si a politicienilor, ca in trecut. Ci invers: guvernele trebuie sa se intreaca in oferte, ca sa atraga investitorii. Criza economica marcheaza si o criza de sistem: de la asa-zisa “democratie” (de fapt o dictatura a cersetorilor, bazata pe taxe tot mai mari), se trece la o dictatura a firmelor private, a capitalului si a eficientei. In noua ordine mondiala, nu vor mai exista drepturi ale angajatilor, legislatie a muncii, sindicate si alte prostii.

Va exista o singura lege: esti eficient? Traiesti. Nu esti eficient? Mori, incapabilule!

Statul social e distrus chiar de cersetorii lui!

Demonstrantii spanioli se tem de noua ordine mondiala. Dar nu-si dau seama ca demonstratiile lor grabesc sfarsitul statului social si forteaza instaurarea dictaturii de dreapta. Pentru ca aceste demonstratii scad cantitatea de bani care intra in buzunarul statului, nicidecum n-o maresc! Cu alte cuvinte, idiotii din clasa “muncitoare” isi taie singuri craca de sub picioare. Cu cat mai violente sunt demonstratiile, cu atat mai bine!

Astept cu nerabdare primul glont tras intr-o tara europeana: pentru ca va fi urmat de o baie de sange. Sincer, in locul guvernului spaniol chiar as trimite agenti provocatori printre manifestanti, care sa inceapa violentele: ca sa am o scuza sa declar legea martiala si sa suspend Constitutia!

Dupa Spania, si Romania!

Acelasi lucru e valabil si in Romania. De aceea, ma bucur de dezastrul de la Oltchim, de concedierile de la Posta Romana si de la TVR, de falimentul CFR, de amenintarile FMI: pentru toate astea duc intr-o singura directie. Catre saracie, catre somaj, catre haos, catre violente de strada si in final, catre falimentul statului social. Romania socialista nu va fi niciodata reformata: ea va fi distrusa complet.

E adevarat ca aceasta prabusire inseamna si moartea a cateva sute de mii de romani (poate mai mult) in majoritatea lor pensionari, bugetari, asistati social sau tineri absolventi someri. Dar asta nu e o problema: nu poti sa faci omleta, fara sa spargi oua. In fond, nu i-a pus nimeni sa traiasca din banii statului. A fost alegerea lor. In timp ce ei se bucurau de “protectie sociala”, alti romani se zbateau zi si noapte sa-si puna pe picioare o afacere, hartuiti de ANAF si de alti functionari spagari. Asa ca nu exista cale de mijloc. Cu bolsevicii n-ai ce sa negociezi: ei vor banii si proprietatile noastre (asta au vrut intotdeauna).

Iar noi avem doar doua optiuni: fie ii lasam sa ne bage mana in buzunar, fie le taiem mainile si ii lasam sa moara de foame. Alegerea e a fiecaruia.

In ce ma priveste, eu am ales de multa vreme.