20 de ani, 3 președinți, nici o schimbare.
Pe Ion Iliescu il știm. Iliescu a dat public la televizor ordin judecatorilor romani, sa nu retrocedeze casele si pamanturile confiscate de comuniști. Nu i-a pasat ca incalca legile, ca si-a depașit atribuțiile, ca iși bate joc de “independenta” judecatorilor. De fapt, nici judecatorilor nu le-a pasat de independenta lor: au ascultat ordinul președintelui comunist fara sa cracneasca. Cand Cristian Diaconescu, pe atunci ministru al Justiției, s-a opus, a fost dat afara pe loc de seful lui direct, Adrian Nastase. Rezultatul: prin blocarea titlurilor de proprietate, statul a blocat vanzarea terenurilor si a caselor. Agricultura s-a faramițat si s-a prabușit, iar in imobiliare a aparut o mafie a retrocedarilor, cu legaturi directe in partidele politice. Toate astea au un singur vinovat: Ion Iliescu.
Al doilea președinte al romanilor a fost Emil Constantinescu. “Mare” om, “mare” caracter. A luat puterea in 1996 si a promis cu gura plina ca el retrocedeaza tot, ca ii bate pe comuniști la cur. A batut pe naiba: n-a facut nimic! Azi, in 2012, Romania este ultima tara din Europa de Est care inca nu a rezolvat problema proprietații. Singura urma de reforma din timpul lui Constantinescu a fost concedierea a circa 150.000 de mineri din Valea Jiului (care a provocat celebrele lupte de la Costești) – facuta de premierul Radu Vasile si de care președintele Constantinescu s-a disociat public, ca murea de frica. Romanii s-au prins ca e o carpa de om si nu i-au mai dat al doilea mandat.
Al treilea președinte ales liber a fost Traian Basescu. Care a fost mai șmecher: deși n-a facut nimic nici ca primar, nici in primul mandat de președinte, a gasit o scuza foarte plauzibila (pentru ca era adevarata): cica nu si-a ținut promisiunile pentru ca…nu l-a lasat PSD-ul. Iar romanii l-au crezut pentru ca, intr-adevar, contrele PSD-ului puteau fi vazute cu ochiul liber. In al doilea mandat insa, scuza n-a mai ținut: ca deja controla si Parlamentul si Guvernul. Romanii i-au creat toate condițiile, ca sa schimbe tara: dar el tot nimic n-a facut. De aia i-a scazut popularitatea de la 60%, la 5%. E o cadere unica in istorie, dar e meritata.

Iei masuri comuniste? Pai ești comunist, tataie!

Basescu, la fel ca si Constantinescu, s-a dat mare anticomunist: dar toate masurile pe care le-a luat put a comunism proaspat si maroniu. A marit toate taxele, a inventat altele noi (impozitul forfetar), a marit cheltuielile statului in plina criza. Ca om politic, si-a aratat stupiditatea si incompetenta: doi ani de zile (2009 si 2010) s-a incapațanat sa declare ca in Romania nu e nici o criza, nici un apocalips economic, ca presa exagereaza si ca greutațile or sa fie depașite “de la sine, peste 6 luni”.

Dupa negarea realitații, au inceput minciunile: cica “am facut reforma, am dat afara 120.000 de bugetari”: aiurea! La 1.2 milioane de bugetari, 120.000 inseamna exact posturile neocupate si cei care au ieșit din sistem in mod natural (prin pensionare sau demisie). In realitate, Guvernul n-a concediat pe absolut nimeni: ca 120.000 de șomeri in strada, s-ar fi vazut cu ochiul liber. Si nu se vede nimic.

Pentru comparație, in 1990, Polonia a concediat 1.5 milioane de angajați de stat. A scazut taxele, a stimulat crearea a 600.000 de firme private, iar la sfarșitul lui 1991, reforma era terminata si Polonia era o tara capitalista 100%. Fara daca si cu parca, fara statistici falsificate (vezi aici).

N-or sa va mai voteze nici bugetarii, nici privații!

Cea mai grava decizie din viața lui Traian Basescu este insa cea de saptamana trecuta, cand a zis ca “mai bine creștem salariile bugetarilor, decat sa scadem CAS-ul firmelor”. Mai bine pentru cine, imbecilule? Pai nu ziceai tu ca o tara nu trebuie sa traiasca din bani straini? Nu ziceai tu ca consumul bazat pe imprumuturi e un dezastru?

Si iata adevarul despre Romania:

Romania s-a imprumutat 4.6 miliarde de miliarde de euro in ianuarie-februarie 2012 (5.5 milioane de euro pe ora), adica dublu fata de ianuarie-februarie 2011. Investițiile straine directe au scazut de 16 ori: de la 376 milioane de euro in ianuarie 2011, la doar…23 de milioane de euro in ianuarie 2012. Si sa nu uitam ca in 2011, investițiile au fost jumatate fata de 2010, care au fost la jumatate fata de 2009, care au fost la jumatate fata de 2008 (cand atinsesera 9 miliarde de euro). Pai…23 de milioane? E puțin si pentru Pitești, darmite pentru o țara! Practic, gata: s-a inchis robinetul cu bani!

Cat de dobitoc poți sa fii, ca sa nu ințelegi ca oamenii de afaceri iți dau cu flit si te lasa sa mori cu taxele tale si cu bugetarii tai cu tot?

Alternativa USL: votați-ne pe noi, ca sa curga lapte si miere.

USL ar fi putut sa profite de cretinismul PDL-iștilor. Dar cum sa profiți de un cretin, cand tu ești la fel de cretin ca si el?

“Programul” de guvernare al USL parca e scris sub influenta narcoticelor: voi aștia, privații, ce vreți? Impozite mai mici? Gata, va scadem CAS-ul. Voi aștia tineri, cu Romano-Americana sau Spiru Haret, care muriți de foame: daca venim noi, va angajam pe toți la stat (promisiunea lui Ponta, personal). Voi, bugetarii si pensionarii: vreți bani mai mulți? No problemo, noi o sa respectam legile alea care va mareau salariile, legi incalcate de mizerabilul vampir, Basescu.

Singura șansa de salvare a Romaniei ar fi un partid autentic de dreapta, ca in Marea Britanie, Germania sau SUA. Dar așa ceva nu exista si nici nu sunt șanse sa apara la timp: la fel ca in Grecia, prabușirea economica se petrece mult prea repede.

Ce cred romanii despre circarii aștia?

95% dintre romani nu mai sunt interesați de alegeri si de partide. Deloc. De ce? “Toți fura, maica, toți sunt niște nenorociți. Merita impușcați cu toții!”. Așa se vorbește in toata Romania, din Constanța pana la Satu Mare. Valul de ura fata de politruci e imens: duceți-va in piața, incercați sa laudați clasa politica si o sa va convingeți pe pielea voastra. Ura este si a romanilor din sectorul privat dar, culmea, si a cerșetorilor care traiesc din pomana statului. De ce? pentru ca romanii s-au saturat in masa de Romania. Milioane au plecat deja și emigrația continua.

In clipa asta, principalul sentiment al romanilor fata de tara lor, nu este dragostea: ci scarba si sictirul. Nu exista popor care sa-si injure tara si sa o scuipe, mai mult ca romanii. Si au dreptate: cum poți sa iubești o groapa cu cacat? Cum poți sa te mandrești ca traiești in ea? Așa ca ura romanilor e perfect justificata: e semn de bun simt si sanatate mintala, intr-o societate condusa de cațiva demenți. Intrebarea nu este daca va exploda aceasta ura, ci doar cand.

Iar raspunsul e simplu: totul se termina, cand se termina banii. La fel ca in Grecia.