Stefania Stefankovits, tanara proprietara a pensiunii „Stefania” din Praid,dupa ce a absolvit Facultatea de Geografie-Istorie-Turism s-a mutat la Praid, in casa taraneasca mostenita de la bunici. Lumea satului de altadata Indragostita de arta populara si de istoria acestei asezari, Stefania Stefankovits a vrut sa recreeze o in­trea­ga lume a satului de altadata.

A inceput sa transforme gospodaria intr-o pensiune agroturistica. „Praidul este o localitate in care turismul s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp, iar mie imi place foarte mult acest domeniu. Praidul are un istoric foarte interesant, avand totodata multe locuri deosebite de vizitat in imprejurimi. Satul era foarte dezvoltat inainte de primul razboi mondial, oamenii se ocupau cu cresterea animalelor, agricultura, padurit. In anii de la inceputul se­colului XX, Praidul avea posta, o fabrica de ceramica, una de portelan – unde se faceau papusi – si o fabrica de tigle. Se gasea aici un lut alb foarte bun din care se faceau cahle pentru sobe.

As vrea sa reinnoiesc traditia in ceramica si sa refac motivele de altadata“, ne spune Stefania. Toate acestea au contribuit la decizia ei de a face o pensiune aici. Reamenajarea a durat cam un an, apoi a mai inaltat un corp de cladire in prelungirea casei batranesti, pastrand acelasi stil traditional. Pana si poarta secuiasca a comandat-o de la un batran din sat, care a sculptat-o si a pictat-o in stilul traditional autentic.

Pasiune pentru arta si istorie

Totul pastreaza stilul rustic, cladirea, camerele, bucataria… A pastrat tamplaria veche, pe care doar a revopsit-o. In bucatarie a adus piese vechi de mobilier, a decorat-o cu stergare vechi, cusute de bunica sau cumparate de la batranii din sat, farfurii vechi si alte obiecte. Fiecare obiect are un trecut si o poveste. Farfuriile de pe pereti sunt unguresti si au peste 100 de ani, sunt si doua farfurii facute in fabrica de ceramica de la Praid, in anul 1932. Dulapurile din lemn masiv din bucatarie si din camere le-a cumparat din casa unei batrane din sat. Rudele acesteia voiau sa le arunce la foc si le-a cumparat pe nimic.

Cahlele din care este construita soba au fost facute la vechea fabrica din Praid, fiecare cahla are pe dos stampila cu poarta secuiasca si inscriptia Praid. Au fost gasite intr-un pod, si asa a fost reconstruita soba din bucatarie. „De fapt“, spune Stefania, „tata mi-a insuflat pasiunea pentru arta si pentru lucrurile vechi, care au istorie, iar mama m-a invatat ce este frumos in viata si, bineinteles, tainele gatitului tradi­tio­nal“. Toate acestea redau spiritul de altadata care face ca pensiunea sa fie una deosebita. Turistul are ocazia sa patrunda in lumea satului de altadata si sa se simta acasa. Posibilitati de relaxare

Stefania mai zice: „Curtea am amenajat-o, in ideea de a crea niste colturi care sa ofere intimitate si posibilitatea de relaxare celor ce prefera sa-si petreaca timpul in aer liber. Si in aceste colturi din curte am folosit ca decor obiecte vechi din gospodarii taranesti. Programele pe care le oferim oaspetilor nostri sunt pentru odihna si tratament, dar si amatorii de gastronomie traditionala secuiasca vor fi pe deplin satisfacuti. De sarbatori, organizam programe specifice foarte apreciate de turisti. Confort occidental, atmosfera autentica rurala „Momentan, avem 6 camere, fiecare cu baie separata, dotate dupa standarde europene.

Tin neaparat ca pe langa pastrarea atmosferei autentic rurale a pensiunii, oaspetii nostri sa se bucure de tot confortul necesar pentru a petrece o vacanta adevarata si sa revina si la anul. In final, pot sa spun ca, desi a fost foarte greu sa realizez pensiunea asa cum am visat-o, foarte multe lucruri, incepand de la zugravit, vopsit, baituit, a trebuit sa le facem noi, familia, doar pentru ca mesterii nu intelegeau ca noi vrem sa pastram autenticul. Cea mai mare recunoastere a muncii mele este atunci cand ii vad pe oaspetii mei si sunt interesati sa afle cat mai multe despre aceste meleaguri cu istorie, traditie. Imi face placere chiar sa le arat personal salina si toate imprejurimile Praidului care fac acest loc unic in felul lui.“