Chiar la nord de ecuatorul martian se afla un crater de impact de 45 km (28 mi), despre care oamenii de stiinta cred ca ar fi putut fi locul unui lac antic. Aici, la craterul Jezero, oamenii de stiinta teoretizeaza ca solul sau inghetat poate contine cea mai semnificativa descoperire a omenirii, viata. Pe 18 februarie 2021, roverul Perseverenta al NASA va cauta acest crater pentru a afla daca suntem cu adevarat singuri.
Care este probabilitatea de viata pe Marte? Cum ar arata acesti martieni? Cum vom trimite probele inapoi pe Pamant?
Dupa cum spune Scientific American, ,,ar fi nevoie de un miracol pentru ca Marte sa fie steril”. Astrobiologul Chris McKay de la NASA crede ca Pamantul si Marte impart materiale de miliarde de ani. Cam ca si cum ai folosi raftul pentru condimente al colegului tau de camera. Ce? Am crezut ca ai spus ca este comunitar.
Cometele sau meteoritii mari care au lovit Pamantul ar putea sa fi trimis si resturi pe Marte. O mica parte din aceste resturi de pe Marte ar fi putut transporta aceiasi microbi care au declansat viata asa cum o cunoastem pe Pamant. Dar cum ar arata aceasta viata extraterestra?
Multi oameni de stiinta sunt de acord ca orice viata pe Marte am putea gasi ar trebui sa fie incredibil de robusta. Cu combinatia de radiatii si temperaturi de inghet pe Marte, ar putea supravietui o forma de viata unui mediu atat de dur?
Oricat de indepartat pare, microbiologii au descoperit multe organisme care prospera in medii extreme. Tardigradul sau ursul de apa este un extremofil extrem de rezistent. Poate rezista la caldura extrema, frig, presiune, radiatii si chiar o lipsa completa de oxigen.
Exista, de asemenea, anumite tipuri de bacterii pe Pamant care produc spori rapid atunci cand se confrunta cu conditii periculoase. Bacteriile pot apoi hiberneaza pe o perioada indelungata de seceta si pot rezista radiatiilor ionizante intense.
O echipa de peste 1.000 de geologi, chimisti, fizicieni si biologi din intreaga lume au forat 4,8 km (3 mi) in Pamant si au descoperit forme de viata robuste. Marte are un trecut geologic similar cu Pamantul. Asadar, privirea in subteran ar putea fi un loc minunat pentru a incepe.
Prin forarea in craterul Jezero, am putea intalni spori asociati cu o era geologica relativ recenta. Si in viitoarele misiuni pe Marte, vom putea sapa si mai adanc si sa descoperim microbi complet vegetativi. Pentru a gasi mostre de roci care ar putea sustine viata, roverul Perseverance al NASA foloseste o serie de lasere, numite SuperCam. Poate studia suprafata lui Marte la distanta.
Unul dintre lasere va incalzi o proba de roca si o va vaporiza. Aceasta creeaza o plasma care poate fi analizata pentru a intelege compozitia sa elementara. Un alt laser va dezvalui ce compusi sunt in murdarie.
Daca SuperCam detecteaza molecule organice sau concentratii ridicate de elemente precum azot sau fosfor, rover-ul se va indrepta spre o privire mai atenta. Apoi va scana solul mai detaliat pentru a detecta orice material organic ascuns in murdarie. Echipa NASA de pe Pamant are o singura lovitura la alegerea locului potrivit pentru a colecta aceste mostre. Cu spatiu limitat la bordul rover-ului, pot fi colectate doar cateva zeci de probe.
Deci, fara presiune, si uh, degetele incrucisate. Daca totul merge bine, NASA intentioneaza sa readuca mostre cunoscute pentru conservarea biosemnaturilor pe Pamant. Biosemnaturile sunt urme moleculare slabe lasate in urma de microbi in urma cu miliarde de ani.
Odata ce probele sunt colectate, NASA si Agentia Spatiala Europeana planifica doua misiuni pentru a le readuce pe Pamant. Aceasta implica aruncarea tuburilor de probe de roca si sol pe orbita pentru a fi colectate de o alta nava spatiala si apoi returnate pe Pamant. Woah, pare cam distractiv.
Daca misiunea Perseverentei va avea succes, descoperirea vietii pe Marte ar fi la fel de revolutionara ca descoperirea ADN-ului. In 1543, Copernic a zdruncinat cu indrazneala statu quo-ul cu teoria sa conform careia planetele orbiteaza Soarele. Descoperirile sale ne-au schimbat complet viziunea asupra lumii, nemaifiind a pune Pamantul in centrul Universului.
Descoperirea vietii dincolo de Pamant ar putea fi la fel de puternica. Dar daca nu gasesti nicio viata ar putea ridica si mai multe intrebari. Pamantul este cu adevarat special? Suntem singuri acolo? Chiar daca nu descoperim viata, aceste mostre de roci martiene vor permite chimistilor sa studieze in detaliu geochimia, mineralogia si materialele fundamentale ale rocii de baza ale lui Marte.
In 1976, doi landeri vikingi au devenit primele nave spatiale de pe Pamant care au atins pe Marte. Si ei au cercetat viata in solul martian, iar rezultatele sunt inca dezbatute pana in prezent. Un experiment a indicat faptul ca solul martian a testat pozitiv metabolismul. Pe Pamant, acest lucru ar sugera aproape sigur prezenta vietii. Dar un alt experiment inrudit nu a gasit nicio urma de material organic.
In timp ce majoritatea oamenilor de stiinta nu au conciliat rezultatele conflictuale, consensul este ca nu exista dovezi concludente ale vietii pe Marte. Dar mai multi cercetatori nu sunt de acord. Descoperirile recente ale microorganismelor terestre care au supravietuit in afara ISS indica faptul ca viata poate fi suficient de rezistenta pentru Marte.
Iar metanul din atmosfera martiana ar putea fi un semn al metanogenilor microbieni, un tip de microorganism care produce o cantitate semnificativa de metan. Extraterestri puturosi. Atentie, este posibil ca viata pe Marte sa nu aiba deloc conditiile potrivite pentru a incepe. Sau poate s-a stins din cauza unui eveniment de disparitie asemanator asteroidului care a sters dinozaurii.
Sau este chiar posibil sa ajungem sa gasim viata care a fost adusa accidental pe Marte de unul dintre numerosii nostri rover. Sa speram ca aceasta misiune de perseverenta nu se va transforma intr-o palma de 2,7 miliarde de dolari. Daca Marte este geanta ta, te-ai gandit vreodata sa-ti faci magazinul acolo? Odata cu evolutiile recente in racheta, colonizarea lui Marte ar putea fi posibila in timpul vietii noastre.