Este o boala infecto-contagioasa, cu o larga raspandire mai ales in randul populatiei sarace, cu o precara educatie sanitara.
Bacilul Koch este cel care produce aceasta boala. La microscop, are un aspect de bastonase drepte sau incurbate, cu o lungime de 1-2 microni. Este anaerob, adica poate trai si fara prezenta aerului, nu formeaza spori si este acido-rezistent. Se multiplica lent si este destul de rezistent la agentii dezinfectanti fizici si chimici.
Principala sursa de infectie o reprezinta bolnavul de TBC, care elimina prin tuse bacilii Koch. O alta sursa de infectie o reprezinta animalele bolnave de TBC, in special bovinele, prin tuse, prin sputa (secretie bronsica), prin urina, prin fecale.
Calea principala de transmitere ramane cea aeriana; inhalarea bacilului tuberculos determina infectia primara, care in majoritatea cazurilor are o evolutie oculta (ascunsa), neexprimata clinic.
La indivizii sanatosi, cu o imunitate puternica si neexpusi la toxice alimentare (alcool, tutun), de obicei, infectia primara cu bacil Koch are tendinta la vindecare.
Tuberculoza pulmonara poate evolua asimptomatic la peste 20% din bolnavi, la ceilalti simptomele dominante sunt:
– Evolutie lenta cu astenie
– Subfebrilitate (au temeperatura corpului 37-37,5 grade Celsius)
– Lipsa poftei de mancare (inapetenta)
– Scadere in greutate
– Transpiratii
– Tuse seaca
– Hemoptizie( eliminarea de sange pe gura provenit din arboreal bronsic)
Poate evolua si acut sub forma unei gripe prelungite, cu pleurezie sau cu bronhopneumonia.
In general, orice tuse care dureaza mai mult de 3-4 saptamani si este intovarasita de oboseala, febra mica si de transpiratii trebuie sa ne faca sa ne gandim si la TBC.
Investigatii paraclinice:
1. Examenul radiologic – poate evidentia mai multe forme de TBC pulmonar
2. Izolarea bacilului Koch din sputa – pune diagnostic de certitudine de TBC pulmonar.
Tratament:
Fiind o boala infecto-contagioasa, are ca prim scop combaterea infectiei cu bacil Koch. Exista o serie de medicamente antibiotice specifice: de tip izoniazida, rifanpicina, streptomicina, etanbutol, ciprofloxacina.
In functie de forma de boala, de varsta pacientului, de rezistenta bacilului Koch la medicamente, de raspunsul bolnavului la tratament, medicul formeaza o anumita schema de tratament cu 2-3 din aceste medicamente, terapie care se intinde pe mai multe luni.
De remarcat este ca un tratament corect duce la vindecarea a peste 98% din bolnavi.
Profilaxia TBC:
Profilaxia primara se face prin vaccinarea BCG a tuturor copiilor, incepand din maternitate, si prin schema de vaccinare de catre medicul de familie si in scoli.
Profilaxia secundara se face la copiii si la adolescentii asimptomatici care au venit in contact cu un bolnav de TBC activ si au suferit virajul tuberculinic cu administrare de hidrazida in anumite doze.
Educatia terapeutica a bolnavului de TBC:
1. Renuntati la fumat si la alcool in exces.
2. Evitati zonele aglomerate si inchise (metrou, piete aglomerate, mijloace de transport in comun).
3. Spalati-va pe maini dupa ce veniti de pe strada.
4. Evitati contactul cu pacientii ce sufera de TBC.
5. Efectuati un IDR la tuberculina (intradermo reactia la toxina tuberculinica in caz ca ati intrat in contact cu bolnavi TBC).
6. Respectati schemele de vaccinare recomandate de medicul de familie si de medicul din scoala , nu ,,chiuliti” de la ele; educati-va si urmariti-va copiii in acest sens.
7. Evitati factorii care scad capacitatea de aparare a organismului: surmenajul, alimentatia defectuoasa, alcoolul, tutunul, frigul.
8. In cazul in care de mai multe luni tusiti sec, ati slabit, transpirati abundent si aveti febra usoara, dar zilnica, adresati-va pentru un control de rutina medicului de familie.
